Ziua Naţională a aromânilor a fost sărbătorită, pentru prima data, la 21 mai 1989 de către organizaţiaFraţii Manaki din Bitolia, împreună cu câţiva membri ai societăţii Pitu Guli din Skopje. Evenimentul s-a petrecut în cimitirul aromânesc din Bitolia, acolo unde sunt îngropaţi Apostol Mărgărit şi Constantin Belimace. Pe 9 decembrie 1990, s-a fondat Liga Aromânilor din Macedonia și au fost adoptate trei rezoluţii, dintre care una stabilea sărbătorirea Zilei Naţionale a aromânilor pe data de 23 mai. Ziua de 23 mai s-a impus mai apoi ca zi a aromânilor de pretutindeni.
În România, s-a sărbătorit prima dată în anul 1998, într-un cadru restrâns, la manifestările legate de înfiinţarea şcolii de la „Sfinţii Apostoli”, București. În anul următor, pe 28 mai, s-a sărbătorit pentru prima dată la Constanţa, cu o participare numerosă. Din 2000, Societatea Culturală Aromână a sărbătorit acest eveniment în fiecare an la Bucureşti până în 2006. De atunci, acest eveniment a fost organizat de Comunitatea Aromână din România (constituită în februarie 2000 și cu sediul în București), ce are filiale în București, Călărași, Constanța, Slobozia, Tulcea și Timișoara. Anul acesta se va serba la Constanța (City Park Mall) și București (Hanul lui Manuc), în viitor urmând a se organiza manifestări cu acest prilej și în Tulcea, conform informațiilor oferite de Președintele Filialei Județene a Comunității Aromână din România, ing. Sterică Fudulea. Aromânii din România, estimaţi la un număr de 20.000 aromâni și 5.000 macedo-români (conform recensământului din 2002, număr controversat de altfel având în vedere recensământul din 2011), au ajuns aici pe calea strămutării din regiunile natale din Grecia şi Bulgaria în jurul anului 1925 (cei mai mulţi dintre ei). Între cele două războaie mondiale, ca urmare a înțelegerii intervenite între statul român și celelalte state din sud-estul Europei, o parte din aromâni s-a strămutat în Dobrogea, la început în județele Durostor și Caliacra, care aparțin astăzi Bulgariei, de unde în 1940 s-a strămutat în județele Constanța și Tulcea, cei mai mulți, dar şi în Ialomiţa, Călăraşi, Bucureşti şi Ilfov. În aceste două judeţe dobrogene, concentraţiile cele mai mari sunt în cele două capitale de judeţ precum şi în comunele: Palazu Mare, Ovidiu, Mihai Kogălniceanu, Sinoe, Mihai Viteazu, Cogealac, Tariverde, Ceamurlia, Baia, Beidaud, Stejaru, Mihail Kogălniceanu.
Majoritatea aromânilor din România se consideră "români din sudul Dunării", ca și dobrogenii: potrivit unei ample anchete efectuate de profesorul german Thede Kahl în anul 1998, în satele din Dobrogea, 70-75% dintre locuitorii aromâni nu se consideră sau nu vor să fie considerați minoritate etnică. Datele acestei anchete, care susțin teza potrivit căreia cei mai mulți aromâni din România se consideră români, s-au concretizat în lucrarea sa de doctorat intitulată Etnicitatea și răspândirea teritoriala a aromânilor din Europa de sud-est. Germania e țara în care, la Freiburg, își află sediul una din cele mai importante organizații ale aromânilor, cu caracter transnațional, intitulată "Uniunea pentru cultura și limba aromână".
Cultura aromânească, începând cu venirea în România suferă o pierdere graduală a specificului elementelor tradiţionale în contextul globalizării şi modernizării, ceea ce impune necesitatea unor demersuri de conservare şi valorificare a identităţii aromânilor, subiect pe care îl vom trata într-un alt număr al săptămânalului nostru.detalii,sursa: Ziua națională a aromânilor
video youtube: Nu sunt faimos, dar sunt Aroman Premiera la Tulcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu